Subscribe:

Labels

vineri, 18 ianuarie 2013

Jobul ideal

Bă, e greu! Tineri fără locuri de muncă, fabrici închise, greve şi proteste peste tot, oameni proşti şi urâţi la tot pasul, creşterea în funcţie sau urcarea pe scara ierarhică se face pe sistemul cine pupă curul cui cel mai bine şi cel mai gingaş. E de căcat şi e ereditar, nu doar la noi, ci oriunde. Dar e mai de căcat să fii şi urât şi prost, nu prea mai ai şanse de izbândă cu asemenea caracteristici.
Urăsc urâţenia în egală masură cu prostia şi prostia o urasc de mă consumă. Nu interpretaţi greşit, nu cred că am atins perfecţiunea sau ceva, dar n-ai cum să araţi ca asta şi să ai pretenţii să nu fugă lumea de tine pe stradă.
Imaginează-ţi că te duci la un interviu pentru o slujba ca recepţionistă sau ceva ce implică interacţiunea cu oameni normali, nu animale modificate genetic. Cum pula mea îi convingi tu pe ăia să-ţi dea ţie locul când tu araţi ca vaca de mai sus? Îţi dai seama ce-ar gândi omul?  "să moară dracu, dacă nu mă mănâncă asta când îi cer cheia de la cameră, sigur mă răpune vreun infarct diseară că o visez şi-mi cedează inima. Mai bine dorm în cartoane la noapte". Deci n-ai nici o şansă nicăieri.
Ca femeie îţi mai rămân doar fimele porno cu cai, caii nu cred că fac diferenţa între femeie şi iapă, sau sac de box universal. Ca bărbat... nu ştiu, popă? Niciodată nu îţi dai seama cum arată ăia că faţa lor e acoperita tot timpul. La dracu, poate nici nu-s oameni.

O singură dorinţă am în caz că nu reuşesc să fac ceva cu viaţa mea:  nevastă urâtă şi copii proşti, continuarea v-o imaginaţi.

duminică, 13 ianuarie 2013

Vrei să te iau de soţie?

Poate nu ştiaţi că acu e şmecher să te căsătoreşti la 19-20 de ani. Şi nu oricum, cererea trebuie să aibă loc într-un loc de vis, extraordinar de romantic, undeva sub claritatea lunii cu vreo 2-3 ponei roz zburdând iar din cer să pice petale de trandafir şi stelele să cânte cel mai romantic cântec.
Dar mai importantă ca toate astea e acţiunea în sine, momentul când e cerută mândra. Neapărat tre să stai în genunchi iar inelul să pice de undeva din cer, sau să fie ascuns în tocul pantofului ei şi când se împiedică, pentru că o să se împiedice poţi să te bazezi pe asta, tocul o să se rupă iar inelul o să se rostogolească într-un mod grandios spre piciorul tău, sunetul lui pe ciment sau unde vă aflaţi voi atunci, să o impresioneze la sânge. Ceva gen my precious varianta feminină, ochii ieşindu-i din cap în timp ce îşi freacă mâinile aşteptând momentul când tu o întrebi.

Acu, eu nu prea înţeleg treaba asta. Adică de ce femeia e cea care trebuie impresionată? De ce să nu fim noi cei impresionaţi?Eu m-am gândit la o cerere mai energică, mai antrenantă.

Locul unde se desfăşoară acţiunea e un pod în flăcări sau ceva, sub pod să fie diferite specii de reptile iar din capătul celălalt al podului să vină plictisit un leu maiestos cu inelul legat de un lanţ cu lacăt la gât. Cheia atârnă la mijlocul podului iar fericita mireasă să aibă nişte cărămizi legate de picioare. Tot ce trebuie să facă e să se grabească pentru ca focul să nu distrugă podul şi dânsa să ajungă friptură pentru frumoasele animale, să sară jumate de metru în sus ca să rupă cheia, apoi să elibereze leul de povara inelului şi în final să ajungă la tine, la capătul podului.
Parcă sună mai mişto cererea mea, a?

vineri, 11 ianuarie 2013

Cum să faci dragoste singur

Sper ca n-aţi intrat din curiozitate pentru titlu. Toată lumea ştie şi face din când în când dragoste singură.





Din categorie prostia e amplă şi infinită, o să întind nişte adevăruri.

Câteodată mă gândesc că dacă prostia s-ar măsura în temperatura corpului, foarte multă lume ar îngheţa instantaneu. Imaginează-ţi foarte multe corpuri pur şi simplu îngheţate pe strazi, iar tu făcând slalom printre ele făra să le atingi, că prostia e contagioasă.
Sunt inimaginabil de multe tipuri de prostie şi nu o să stau acu să le menţionez pe toate, dar uite câteva cu care intrăm toţi în contact măcar de câteva ori pe zi.

Prostul invidios - România e cea mai frumoasă ţară de pe glob tată, el rareori a ieşit din judeţ dar ştie sigur că alte ţări sunt urâte şi dacă tu îi povesteşti anumite lucruri de peste graniţă ofteză, se strâmbă şi iţi dă exemple contradicorii dar total haotice.
Ăsta nu prea are leac, invidia e incurabilă.

Prostul inteligent - Ăsta e atât de prost încât nu are gânduri sau idei proprii, vorbeşte din citate şi îţi dă replici sau sfaturi auzite de la alţii care i s-au părut lui inteligenţi.
Observi cât e de penibil dar te gândeşti că n-are niciun rost să-i explici cum se învârte lumea când el e încălţat pe dos.

Prostul infantil - Da, aici e vorba de copii, Copiii nu-s "tineri şi au timp să înveţe". Dacă vezi că e imbecil din naştere, că e încăpăţânat, că are 14 ani da' nu ştie să lege o propoziţie şi încă îi curg bale prin colţul gurii, e grav. Aia nu e "perioada adolescenţei" şi e trecătoare, aia e personalitatea lui şi cu aia o să trăiască toată viaţa. Odată prost, mereu prost!
Deci pune mâna pe lanţ, leagă-l de grajd şi ţine-l o noapte-două acolo, o să fii mândru de el după.

Prostul beţiv - Pe ăsta îl faci prost din cauza bauturii, ca el e întotdeauna rupt şi că tu eşti obligat să îi suporţi pe proştii de mai sus pentru că el e beat şi nu ai ce vorbi cu un om baut. După câteva discuţii şi dezbateri serioase îţi dai seama că ăla, în starea în care se află, e de zece ori mai capabil ca toţi ceilalţi şi că poate din exact acelaşi motiv bea el de fapt, să nu-l ajungă imbecilitatea.
Lu' ăsta poţi să i te alături.




miercuri, 9 ianuarie 2013

Boschetarul Învins



Gata perioada de reculegere, mi-am permis să o lungesc cu o zi şi-mi cer iertare.



Am zis să dau o tură prin oraş, poate gasesc ceva interesant de făcut. După câteva zeci de minute pierdute şi ţigări fumate pe jumate că îmi degerau mâinile din cauza temperaturilor nesimţit de joase, am zis să caut să pun ceva pe mine. Mă uit în zare şi văd boschetarul. Ce crezi că m-am gândit? Ăsta e sătul de foame, bolnav, pricăjit, teoretic e neajutorat, o pradă uşoară.
Mă apropii de dânsul să-i sustrag şuba petecită dar calc pe o frunză şi mă compromit. Ăsta aruncă şuba şi pe dedesubt ce zici?omu purta costum şi era impecabil.
Începe sângeroasa luptă. Eu execut un Chu-Cha (atacul tigrului alb) el un Chai-Sing (furia cocoşului sălbatic) şi continuăm cu alte măestrii marţiale greu de explicat. După zile întregi şi după ce am luptat vitejeşte l-am răpus. Acu, curios din fire, am căutat în buzunarul ascuns în căptuşeală un act, ceva să aflu şi eu cine dracu a fost boschetarul învins. Nu găsesc nimic, iau şuba şi îmi continui drumul. Am petrecut zile întregi încercând să aflu despre misteriosul nenorocit până când mi-am dat seama ce trebuia să fac. Să îi întreb pe Cei Ce Ştiu Tot,  gunoierii, cum îi cunoaşteţi voi. Îl mituiesc pe JIJI cu câţiva saci menajeri şi alfu tot.
Boschetarii nici măcar nu există, mi-a zis el. Toţi sunt oameni cu nevoi speciale. Preoţi curioşi, soţi sătuli de căminul conjugal, surori gravide cu taţi şi în cazuri ca al meu, agenţi sub acoperire.

Să nu aveţi niciodată încredere în  boschetari, nu sunt cine credem noi că sunt!


sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Reculegere

În următoarele 2-3 zile nu vă voi mai putea încânta cu uimitorul talent poezicesc pentru că voi fi plecat în munţi sau undeva cu capre. Până mă-ntorc las o palmă de filme care să vă ţină ocupaţi.

12 Angry Men(cel din 57)



The Departed



The Boondock Saints



Léon



The Prestige