luni, 1 decembrie 2014
nonsens
Și încerc câteodată să par profund, să mă gândesc în câte locuri mă poate purta mintea și ciupesc din fiecare idee câte puțin, normal, sunt neînvățat, nu aș putea să înțeleg ceva în ansamblu, nu pot ajunge să asimilez întregul. Uneori mi-e milă de mintea mea când face comparații, când trage concluzii. Am ajuns să mă comport într-un mod la care mă gândeam cu scârbă, pe care îl consideram nedemn. Am judecat pe alții crezând că am suferit mai mult și mi se cuvine. Nu poți trage concluzii, nu poți ajunge la consens pentru că nu există consistență. Poți doar să încerci să socotești că e mai bine să-ți asumi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Cum adica sa incerci sa socotesti ca e mai bine sa iti asumi. Scurteaza fraza, "e bine sa iti asumi". Atat :)
Intregul? Va ajunge el sa te integreze, numai dupa ce vei fi gata de integrare. Sunt putin uimit, ai scris sincer si aproape perfect.
Sa ai sarbatori calme.
Da, ceva ce mi-a venit atunci şi aşa am să o las scrisă (trăirea), nu mai are farmec dacă e editată. Să trăieşti!
Trimiteți un comentariu